E întrebarea pe care o primesc cel mai des de la firmele care produc conținut. Și nu are un singur răspuns. Are șapte.
Pentru că obligația nu depinde de instrumentul folosit, ci de tipul de material și de cine îl vede. Aceeași echipă, în aceeași zi, poate produce o imagine care trebuie etichetată obligatoriu și un text publicitar care nu intră deloc sub regulă.
Mai jos e tabelul de decizie, pe fiecare format. Dar întâi partea care surprinde pe toată lumea.
Răspunsul scurt
Da, pentru unele materiale. Obligația se aplică din 2 august 2026, nu din 2027.
Articolul 50 din Regulamentul (UE) 2024/1689 — AI Act — cere ca oamenii să știe când interacționează cu un sistem AI și când conținutul pe care îl văd a fost generat artificial.
Nu îți interzice să folosești AI. Îți cere să nu ascunzi acest lucru.
De ce mulți cred că nu se aplică încă
În iulie 2026 a apărut Digital Omnibus on AI — Regulamentul (UE) 2026/1744, în vigoare din 27 iulie. Presa a titrat, corect, că AI Act a fost amânat.
Amânarea a fost reală. Dar a vizat sistemele de risc ridicat: recrutare, credit scoring, biometrie, servicii esențiale. Acelea s-au mutat în decembrie 2027 și august 2028.
Obligațiile de transparență nu s-au mutat cu o zi.
Iar în aceeași zi în care au devenit aplicabile, autoritățile au primit și competența de a le sancționa: până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală, oricare este mai mare.
Titlul „AI Act amânat" a mutat subiectul în 2027 pentru mii de firme care aveau deja o obligație activă. La o verificare, „nu știam" nu e circumstanță atenuantă.
Cele patru obligații din Art. 50
Înainte de tabel, structura regulii. Sunt patru situații distincte, și doar trei dintre ele te privesc pe tine ca firmă care folosește AI.
1. Sistemul interacționează direct cu oameni. Un chatbot, un avatar conversațional, un asistent vocal. Persoana trebuie informată la începutul interacțiunii că vorbește cu un sistem AI. Excepție: când e evident din context pentru o persoană rezonabil de atentă.
2. Sistemul generează conținut sintetic. Rezultatul trebuie marcat tehnic, într-un format care permite detectarea automată. Această obligație nu e a ta. Cade pe furnizorul sistemului — OpenAI, Google, Midjourney. Ei pun amprenta invizibilă în fișier.
3. Conținutul constituie deep fake. Imagine, audio sau video generat ori manipulat cu AI, care seamănă cu persoane, obiecte sau evenimente reale. Trebuie declarat vizibil că materialul a fost generat artificial. Obligația revine celui care publică — adică ție.
4. Text publicat pentru informarea publicului pe chestiuni de interes public. Trebuie declarat că a fost generat artificial, cu o excepție importantă la care revin mai jos.
Distincția dintre punctul 2 și punctul 3 e cea mai des ratată. Sunt două lucruri diferite: furnizorul pune semnătura ascunsă în fișier, tu pui mențiunea pe care o citește omul. Ambele sunt necesare, dar nu sunt aceeași obligație și nu cad pe același umăr.
Tabelul pe 7 tipuri de material
| Tip de material | Obligație | Cum se implementează |
|---|---|---|
| Imagini și clipuri fotorealiste cu oameni sau evenimente | Etichetare obligatorie. Sunt deep fake, fără excepție | Mențiune vizibilă în material sau în descrierea imediat alăturată, la prima expunere |
| Avataruri și influenceri virtuali fotorealiști | Etichetare + anunț, dacă interacționează cu publicul | Mențiune în bio sau descrierea contului, plus anunț la deschiderea conversației |
| Ilustrații vădit artificiale sau artistice | Regim atenuat. Mențiune adaptată, nu etichetă completă | O notă discretă în descriere este suficientă |
| Texte publicitare | În general nu intră sub AI Act, care vizează textele de informare publică | Atenție: rămân aplicabile regulile de publicitate și politicile platformelor, care cer deja declararea |
| Articole și comunicate pe teme de interes public | Etichetare, cu excepția revizuirii umane asumate | Formalizează procesul și ține evidența cine a validat ce |
| Voce sintetică în reclame radio sau video | Etichetare ca material generat artificial | Mențiune în descriere sau în generic |
| Chatbot de suport pe site | Anunț la începutul conversației | Mesaj de deschidere standardizat, nu ascuns în termeni și condiții |
Două rânduri merită citite de două ori.
Textele publicitare nu intră, în general, sub obligația din AI Act. Regulamentul vizează textele care informează publicul pe chestiuni de interes public, nu copy-ul de reclamă. Asta nu te scoate din problemă: Meta, Google și TikTok cer deja, prin propriile politici, declararea conținutului generat. Obligația există, doar că vine din altă parte.
Avatarurile și influencerii virtuali sunt zona cu creșterea cea mai rapidă în România și, simultan, cea mai clar reglementată. Dacă avatarul arată ca un om real, e deep fake în sensul regulamentului. Nu contează că e un personaj inventat, care nu seamănă cu nicio persoană anume — contează că pare autentic.
Cum arată o etichetă corectă
Regulamentul cere ca informarea să fie clară, distinctă și furnizată cel târziu la prima expunere. În practică, asta înseamnă patru lucruri:
Vizibilă fără efort. Nu în subsolul paginii, nu la finalul unui text lung, nu în termeni și condiții.
În limba publicului țintă. Un text în engleză pe o campanie pentru piața românească nu îndeplinește condiția.
Formulată simplu. „Imagine generată cu inteligență artificială" e suficient. Nu ai nevoie de formulări juridice.
Persistentă. Dacă materialul e redistribuit, eticheta ar trebui să rămână. De aceea e preferabil să fie inclusă în material, nu doar în descrierea postării.
Comisia Europeană lucrează la un cod de bune practici și la un marcaj vizual comun. Până la adoptarea lui, o mențiune textuală clară este soluția corectă.
Excepția care îți reduce munca
Aici e singura prevedere din tot regulamentul care îți scade volumul de lucru în loc să ți-l crească.
Materialele care au trecut printr-o revizuire umană, unde o persoană identificabilă își asumă răspunderea editorială pentru conținutul publicat, sunt exceptate de la obligația de etichetare.
Condiția e ca procesul să fie real și demonstrabil. Nu e suficient ca cineva să fi apăsat „publică".
Cele cinci elemente minime:
- O persoană desemnată nominal ca responsabil editorial, pentru fiecare canal sau tip de material. Nu „echipa de conținut". Un nume.
- O procedură scrisă care spune ce se verifică și în ce ordine.
- O evidență a validărilor: ce material, cine l-a revizuit, la ce dată, ce a modificat.
- Un criteriu clar pentru ce nu se publică fără validare de specialitate.
- Revizuirea procedurii, cel puțin anual.
Punctul 3 sperie oamenii fără motiv. Un tabel partajat cu patru coloane e suficient — material, revizuit de, data, modificări. Contează consecvența, nu complexitatea instrumentului.
Fă socoteala pentru firma ta. Câte texte publici pe lună? Cât ar dura să etichetezi fiecare, să răspunzi la întrebări despre etichetă, să explici clienților? Versus patru coloane completate la fiecare publicare.
Pentru majoritatea firmelor care produc conținut, formalizarea răspunderii editoriale se amortizează în prima lună.
Dacă ai publicat deja fără etichetă
Vei greși. Toată lumea greșește. Diferența e ce urmează.
- Adaugi eticheta imediat, unde materialul e încă sub controlul tău.
- Verifici dacă a fost redistribuit și ceri corectarea unde e posibil.
- Consemnezi intern ce s-a întâmplat, când ai aflat și ce ai făcut.
- Corectezi procesul, nu doar materialul.
Punctul 3 pare birocratic. Nu e. Autoritățile evaluează, între altele, dacă încălcarea a fost intenționată sau din neglijență și ce măsuri a luat organizația. O reacție documentată e ea însăși un argument.
Întrebări frecvente
De când trebuie să etichetez conținutul generat cu AI? Din 2 august 2026. Obligațiile de transparență din Art. 50 nu au fost amânate de Digital Omnibus — amânarea a vizat sistemele de risc ridicat.
Trebuie să etichetez textele de reclamă scrise cu ChatGPT? În general nu, sub AI Act. Regulamentul vizează textele de informare publică. Rămân însă aplicabile politicile Meta, Google și TikTok, care cer declararea conținutului generat.
Un avatar virtual trebuie declarat ca AI? Da, dacă e fotorealist. Intră în categoria deep fake. Iar dacă interacționează cu publicul, se adaugă și obligația de a anunța la începutul conversației că e un sistem AI.
Cine răspunde pentru marcarea tehnică a fișierelor? Furnizorul sistemului AI, nu utilizatorul. Tu răspunzi pentru eticheta vizibilă a materialului pe care îl publici. Pentru sistemele aflate deja pe piață la 2 august 2026, furnizorii au termen 2 decembrie 2026.
Cât e amenda pentru lipsa etichetării? Până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală, oricare este mai mare. Pentru IMM-uri se aplică plafonul mai mic dintre sumă și procent.
Cum dovedesc că am făcut revizuire umană? Prin evidența validărilor: ce material, cine l-a revizuit, la ce dată, ce a modificat. Plus o procedură scrisă și un responsabil desemnat nominal. Fără evidență, excepția nu poate fi demonstrată.
Ce faci mai departe
Primul pas nu e să etichetezi. E să inventariezi: ce instrumente AI folosiți, cine le folosește, ce produc și unde ajunge rezultatul. Fără asta, nu ai cum să aplici tabelul de mai sus.
Al doilea pas e să decizi, pe fiecare tip de material din inventar, în ce rând al tabelului cade.
Al treilea e să formalizezi răspunderea editorială, pentru că îți scoate cea mai mare parte a textelor din obligație.
Ai și o obligație conexă, mai veche și mai des ignorată: instruirea echipei. Art. 4 din AI Act cere ca personalul care folosește sisteme AI să aibă cunoștințele necesare pentru utilizarea lor informată. Se aplică din 2 februarie 2025 — cel mai vechi termen din tot regulamentul.
Citește și:
- Audit readiness GDPR pentru IMM-uri din România
- Povestea Brokerului X, Ep. 2: cele 6 baze legale
- Povestea Brokerului X, Ep. 3: bifa care nu valorează nimic
Vezi în 3 minute unde stai. Scanner gratuit, 12 întrebări, fără cont — îți arată scorul de risc pe patru zone și un plan de acțiune la 30 de zile.
⬡ Material realizat cu asistență AI. Revizuit editorial și asumat de Adrian Preda, administrator. Conform Art. 50 alin. (4), Regulamentul (UE) 2024/1689.
Articolul reflectă cadrul legal aplicabil la data de 16 septembrie 2026, după intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2026/1744. Nu constituie consultanță juridică pentru o situație individuală.